Într-o mișcare ce denotă fie o profundă necunoaștere a mecanismelor economiei reale, fie o intenție cinică de a epura mediul de afaceri, guvernul Bolojan, prin vocea Ministrului Economiei, Alexandru Nazare, a detonat o bombă cu efect întârziat: majorarea capitalului social minim pentru SRL-uri de la o sumă simbolică, 200 de lei, la una prohibitivă pentru mulți, 8.000 de lei. Prezentată sub pretextul alinierii la “tendințe europene” și al combaterii evaziunii, această măsură este, în realitate, un act pompieristic ce dinamitează însăși fundația antreprenoriatului românesc, având potențialul de a distruge sute de mii de mici afaceri și de a zădărnici alte sute de mii de inițiative viitoare.
Pretextul oficial vs. realitatea economică
Guvernul, prin domnul Nazare, susține că această creștere de 40 de ori a capitalului social va spori încrederea creditorilor și va elimina “firmele fantomă”. Să analizăm lucid, cu instrumentele economiei, nu ale propagandei.
În primul rând, argumentul protecției creditorilor este o iluzie. Pentru orice furnizor sau bancă serioasă, un capital social de 8.000 de lei (aproximativ 1.600 de euro) este la fel de irelevant ca și cel de 200 de lei. Valoarea sa de garanție este pur teoretică. Încrederea în afaceri se construiește pe flux de numerar, pe istoric de plăți, pe contracte și pe active reale, nu pe o sumă alocată la înființare. Este o justificare subțire, menită să ofere un lustru tehnic unei decizii politice brutale.
În al doilea rând, combaterea evaziunii prin astfel de bariere este definiția măsurii pompieristice. Statul, prin ANAF, eșuează lamentabil în a-și îndeplini funcția de bază: colectarea inteligentă și țintită a taxelor. Incapabil să identifice și să anihileze rețelele de evaziune, guvernul alege soluția simplistă: pedepsește pe toată lumea. În loc să folosească bisturiul analizei de date pentru a tăia tumoarea evazionistă, aruncă o grenadă în salonul de operație, afectând deopotrivă celulele sănătoase și pe cele bolnave, pacienții cu șanse și medicii care i-ar putea salva. Evazioniștii cu rețele bine puse la punct vor găsi mereu cei 8.000 de lei. Cei care vor fi loviți în plin sunt exact cei pe care o economie în recesiune ar trebui să-i protejeze.
Victimele reale: ecosistemul antreprenorial de la firul ierbii
Cei aproape 700.000 de antreprenori vizați nu sunt, în majoritatea lor, evazioniști. Sunt freelanceri din IT, marketing sau consultanță. Sunt mici meseriași, artizani, tineri absolvenți care vor să-și testeze o idee de afaceri. Sunt mame care încep o afacere de acasă. Sunt români care, în fața unui val de concedieri și a măsurilor de austeritate, ar fi putut găsi în SRL o formă de auto-angajare și supraviețuire.
Pentru aceștia, 200 de lei era o barieră inexistentă, un cost modic pentru a intra în legalitate. 8.000 de lei, în schimb, reprezintă un zid. Este o sumă care, în loc să fie alocată într-un cont, ar putea fi investită în primul laptop, în promovare online, în stoc de marfă sau în plata contabilului pe un an. Mesajul pe care guvernul Bolojan îl transmite acestui segment vital al economiei este unul glacial: “Dacă nu aveți deja bani, nu aveți ce căuta în economie. Inițiativa voastră nu este binevenită.”
O măsură pro-ciclică în plină recesiune
Cea mai gravă eroare de management economic este aplicarea de măsuri pro-ciclice – adică măsuri care adâncesc ciclul economic existent. Când economia este în recesiune, un guvern responsabil introduce măsuri anti-ciclice: reduce taxele, scade barierele de intrare, stimulează investițiile, încurajează crearea de noi firme pentru a genera noi locuri de muncă.
Guvernul Bolojan face exact pe dos. Într-un context de recesiune auto-indusă prin politici de austeritate, adaugă o nouă frână. În loc să ude firul firav al inițiativei private, toarnă ciment peste el. Rezultatul va fi previzibil și catastrofal: mii de SRL-uri vor intra în dizolvare, alte mii de idei nu se vor mai materializa, iar o parte semnificativă a activității economice se va refugia în zona gri sau neagră, unde statul nu mai are niciun control și nu mai colectează nimic.
Verdict: o viziune anti-antreprenorială
Decizia de a majora capitalul social la 8.000 de lei nu este o reformă, ci o contra-reformă. Nu este o modernizare, ci o barieră birocratică. Este simptomul unui stat slab administrativ, care preferă prohibiția în locul reglementării inteligente și controlului eficient. Este o măsură care, sub masca curățeniei, sufocă dinamismul și distruge speranța exact acolo unde este mai mare nevoie de ea: la baza piramidei economice.
În loc să vâneze șoarecii, guvernul dă foc la hambar. Întrebarea care rămâne este dacă acest gest este unul de incompetență sau, mai grav, unul de proiect. Un proiect prin care se dorește un mediu economic mai mic, mai elitist și mai ușor de controlat, în detrimentul unei economii vibrante, diverse și cu adevărat libere.
