În timp ce Ministerul Educației a celebrat, în iulie, o rată de promovare de 76,8% la sesiunea de vară a Bacalaureatului, adevăratul test de stres pentru sistemul de învățământ românesc se desfășoară acum, în august. Sesiunea de toamnă, la care s-au înscris peste 34.000 de candidați, este mai mult decât o “a doua șansă”; este oglinda necruțătoare a eșecurilor, a inechităților și a “generațiilor pierdute” pe care statistica triumfalistă a verii refuză să le vadă.
Stabilitatea mediocrității: rata de promovare în ultimii cinci ani
O analiză a rezultatelor din sesiunile de vară ale ultimilor cinci ani arată o imagine de stagnare, o plafonare într-o zonă a mediocrității, care maschează problemele de fond.
- 2021: 73,9%
- 2022: 75,2%
- 2023: 74,5%
- 2024: 76,2%
- 2025: 76,8%
Sursă: Date centralizate de la Ministerul Educației
Această evoluție lentă, deși prezentată ca un progres, ascunde faptul că, an de an, aproape un sfert dintre absolvenții care se înscriu la examen nu reușesc să obțină o diplomă. Mai grav, aceste procente nu îi includ pe cei peste 30.000 de absolvenți de clasa a XII-a care, conștienți de nivelul lor, nici măcar nu se mai înscriu la examen.
Sesiunea de toamnă 2025: oglinda “invizibililor”
Sesiunea din august, care se desfășoară în perioada 18-21 august, este barometrul real al eșecului. Anul acesta, din cei aproximativ 34.500 de candidați înscriși, peste 23.000 (aproximativ 67%) nu sunt din promoția curentă, ci din cele anterioare. Sunt tineri care au eșuat deja o dată sau de mai multe ori, “invizibilii” din statisticile de succes ale verii.
Istoricul acestei sesiuni este descurajant. Rata de promovare se situează, an de an, în jurul pragului de 30-35%. Acest procentaj catastrofal nu este un accident, ci o constantă care demonstrează două lucruri:
- Ineficiența Sistemului: Statul nu are niciun mecanism real de sprijin pentru elevii care pică în vară. Perioada dintre sesiuni este un vid, în care elevul este lăsat pe cont propriu, fără programe remediale eficiente.
- Fractura Socială și Educațională: Majoritatea candidaților din toamnă provin din licee tehnologice din mediul rural sau din orașe mici, zone subfinanțate, cu un deficit cronic de profesori calificați. Eșecul lor la Bacalaureat nu este un eșec individual, ci unul al unui sistem care nu le-a oferit niciodată o șansă reală.
În timp ce probele de concurs sunt în plină desfășurare, rezultatul este, din păcate, previzibil. La finalul lunii august, vom mai adăuga încă aproximativ 20.000 de tineri la cohorta celor care intră pe piața muncii fără o diplomă de bacalaureat, cu opțiuni limitate și cu un viitor precar.
Bacalaureatul de toamnă nu mai este de mult un examen. Este un audit anual al sistemului de educație, un audit pe care, an de an, statul român îl pică cu brio. Până când nu vom trata cauzele – subfinanțarea, inechitatea și lipsa de sprijin pentru elevii vulnerabili – vom continua să gestionăm, din an în an, aceleași simptome ale unui sistem profund bolnav.